Marți: Atacul sonatei V (foileton)

Mingote are o teorie: dacă pe aria de propagare a undei seismice din Munții Vrancei ar fi plantate la mari adâncimi în pământ, în locuri bine precizate geologic, deflectoare pe care le numim Surdine, formate din piloni cilindrici cu raza de jumătate de metru, la distanță de doi metri între ei, pe o linie lungă de la trei sute de metri la un kilometru, în funcție de conformația solului, s-ar reduce impactul undei asupra Bucureștilor cu echivalentul a 1,4 grade pe Scara Richter. Puține în zona epicentrului, Surdinele se înmulțesc radiar, pe măsură ce unda se lărgește, în drumul ei de două minute până la București. În depresiunea Vintileasca nu se pun Surdine, e prea aproape de epicentru, nici în formațiunile muntoase de după Bisoca, nici în Lacurile și Sările. Mingote a stabilit următoarele arce de cerc în succesiune: pe văile dinspre Râmnicu Sărat, Buzău, deja pe colinele de la poalele Munților Siriu, în continuare către Ploiești și Târgoviște, apoi pe circumferințe succesive mai largi în direcția Ploiești-Urziceni, până în Câmpia Română și de-a lungul râului Ialomița, pe arcul Dobra, Butimanu, Snagov, Dridu, apoi Dărmănești, Săftica, Balotești, Moara Vlăsiei, Livedea, și ultimul arc Lungulețu, Tărtășești, Buftea, Otopeni, Afumați, Măriuța. Pe aria de propagare a undei către Iași și Chișinău, Surdinele se așază pe o frecvență de propagare mai largă: Panciu, Mărășești, Tecuci, mai departe Roman, Negrești, Vaslui, și Târgu Frumos, Iași, Hâncești, Bender, ultimele două în Republica Moldova. Dar Surdinele se plasează și în intervalele dintre aceste arce de cerc, în puncte pe care inginerul geodez (căci Mingote este inginer geodez, iar geodezul măsoară înclinații, curburi ale peisajului pământesc pentru construcții urbane și industriale, deci Mingote știe mai mult decât geodezie, are și harta straturilor din crustă) le hotărăște luând în calcul densitatea de mineralizare a fiecărui strat. La densități mari de minereu în crusta superioară, plantarea unei surdine este obligatorie. De ce, pentru că straturile mai intens mineralizate, susține Mingote, sunt mai buni conducători de undă. Lui Paul Zaharia i-ar fi putut arăta că planul lui geologic este identic cu al unui cellist care pune lângă călușul intrumentului o surdină sau un capodastru, făcând astfel ca vibrațiile coardei să fie reduse, iar sunetul să devină mai slab și diafan. Coarda cea mai groasă, deci mai gravă, este și cea mai vibrantă și bogată în armonice, iar pentru coarda geologică mai bogată mineral Surdina trebuie să fie cu atât mai fermă. Acolo unde straturile sunt mai mineralizate, grebla de piloni subpământeni ai Surdinei este mai lungă și plantată cât mai adânc. Dar știm că Mingote nu-i va da niciodată această imagine lui Paul Zaharia, și asta pentru simplul motiv că Mingote nu-i va spune niciodată nimic despre acest plan de acordaj al Pământului împotriva undei seismice. Pentru că Paul Zaharia nu vrea să afle alte chestii decât despre trosnitura auzită în apartamentul vecin ieri seară la 8 și jumătate. Ce făcea Mingote la 8 și jumătate? Mingote tăia fructe rotunde în calote de jumătăți, de pătrimi, de optimi… Mânca, pierdea timpul. Se simțea bine. Într-adevăr, avea puțină anxietate.

— Te mai întreb o dată: ce făceai, Mingote, la 8 jumate, ieri seară? întrebă Paul Zaharia.
— Mă plimbam prin apartament, domnule Paul Zaharia, conform planului de pași pe care mi-l observați zilnic ascultându-i pe tavanul dumneavoastră. Apropo, știți și ce a gătit Octavia ieri, în apartamentul de lângă dumneavoastră? Iepure.
— Da, iepure.
— Știți tot, domnule Paul Zaharia. Ca și mine.
— Deci știi și ce s-a întâmplat ieri la 8 jumate.
— Spuneți dumneavoastră, dacă amândoi știm.
— Nu știu, Mingote. Dar spune-mi să știu măcar tu ce făceai. Mi-ai spus că ai auzit o trosnitură la 9 fără un sfert. Eu am auzit-o la 8 jumate. Ce se întâmplă?
— Domnule Paul Zaharia, o să răspundeți dumneavoastră la toate. Trăgeam cu urechea la op. 111 din apartamentul vecinilor noștri. N-am auzit nimic altceva la 8 și jumătate, dacă spuneți dumneavoastră că era 8 și jumătate.
— Perfect, Mingote. N-ai auzit nimic la 8 jumate. Mi-ai pus călușu-n gură.
— Domnule Paul Zaharia, nu-mi întoarceți spatele. Suntem vecini. Credeți-mă că nu vă ascund nimic.

Încă o lămurire despre Mingote. Mingote era prins, cu o idee a lui – Surdinele geologice în calea undei seismice –, într-o cercetare a Institutului de Fizică a Pământului. Nu are, desigur, competența unui seismolog, dar pe hărțile plane ale teritoriului pe care le face un inginer geodez, Mingote a simțit că știe unde să intervină în planul de suprafață al ariei de propagare a undei seismice care vine din Vrancea, în puncte precise, diminuând impactul catastrofal. Nu sunt definitive nici materialele de rezistență ale pilonilor deflectori din care se fac Surdinele undei catastrofale, nici adâncimea până la care se pot instala, probabil trei kilometri și jumătate adâncime la un diametru de cincizeci de centrimetri.

Mingote, ieri la 8 și jumătate seara, nu se gândea la nimic, trăgea cu urechea la op. 111. Dar Mingote avu dintr-odată următoarea imagine: pilonii Surdinelor nu se plantează perpendicular pe sol. Proptirea Surdinelor trebuie să adauge suplețea unei pante care preia mișcarea pământului și o scoate afară din pământ. Deci, obstacolul se apleacă la 135 de grade în calea undei seismice și o smulge în afară. Pilonii sunt friabili, la un cutremur de 7,4 pe Scara Richter pilonii se frâng, dar își îndeplinesc misiunea. Straturi de pământ după straturi de pământ se încolăcesc în jurul pilonilor friabili și urcă la suprafață, formând fusili enormi de pământ, tumuli spiralați, lungi, pe aliniamente lungi între trei sute de metri și un kilometru.

Asemănători în structura lor, fiecare tumul va scoate la suprafață mâluri și mâlcuri diferite, și fiecare tumul va căpăta un morfism diferit. Focșani, Urziceni, Slobozia, Ploiești, București, Ruse, Sofia într-o parte, pe urmă Bacău, Adjud, Bârlad, Roman, Iași, Vaslui, Chișinău pe cealaltă parte a hărții, vor fi cruțate de dezastru, probabil, puțin. Iar erupțiile ireale din calea undei, provocate de Surdine, vor deveni atracții turistice. La acest gând exact, fantast și jucăuș, Mingote simți o căldură excepțională în corp și auzi o trosnitură în bloc.

Desigur că Surdinele se vor construi din nou mereu și se vor planta în alte puncte pe coardele geologice, în așteptarea următorului cutremur mare.

(va urma)

Share Button

Leave a Reply

Back to Top